Obiectivul combaterii corupţiei este unul comun pentru toate statele lumii, Moldova nu este aici o excepţie. Diferenţa este că la noi abordarea este alta, una plină de erori conceptuale. La câteva dintre ele am să mă refer în continuare.

În Nota informativă la proiectul de lege cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei se pretinde, că acest fenomen „poate fi şi trebuie diminuat prin aplicarea unor măsuri de prevenire, care să vizeze factorii criminogeni, prin înlăturarea condiţiilor generatoare a actelor de corupţie,” dar şi „prin depistarea nemijlocită a acestora”. Nu ne antrenăm în a ghici, ce a avut în vedere autorul, când s-a referit la condiţiile generatoare a actelor de corupţie, dar, din proiect e clar că Guvernul nici într-un fel nu s-a referit la garanţiile oferite de stat pentru preîntâmpinarea corupţiei.

De altfel, în articolul 6 din legea nr. 900/1996 privind combaterea corupţiei şi protecţionismului este specificat expres că preîntâmpinarea fenomenului în cauză se realizează, inclusiv, prin: litera c) „asigurarea funcţionarilor publici cu salariu de la Bugetul de Stat şi cu privilegii în mărimea corespunzătoare competenţei şi răspunderii lor, fapt care ar oferi acestora şi familiilor lor un nivel de trai destoinic”; şi, în continuare, la litera d) „prin ocrotirea de către stat, inclusiv, de către autoritatea judecătorească, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor abilitate cu exercitarea funcţiilor de administrare.”

Amintim, că şi Preşedintele republicii la începutul actualului său mandat, într-un discurs în plenul Parlamentului, a promis că funcţionarilor şi tuturor angajaţilor sferei bugetare li se vor asigura salarii, care ar depăşi un aşa-zis „prag anti-corupţional”.

Constatăm, cu regret, că momentele conceptuale, amintite mai sus, sunt ignorate în proiectul aflat în discuţie. Iar prin restricţiile, avertismentele şi sancţiunile propuse pentru funcţionarii publici, aceştia sunt transformaţi în „turnători” legali şi relaţiile colegiale devin raporturi de spionare reciprocă.

Altfel, cum poate fi tratată norma conţinută în alineatul 1 din articolul 19, care stabileşte că „agenţii publici (adică funcţionarii), care în exerciţiul funcţiunii au luat cunoştinţă de acte de corupţie, sau fapte de comportament corupţional, sunt obligaţi să le aducă la cunoştinţa superiorilor imediat”.

Iar articolul 18 prevede expres că nedenunţarea actelor de corupţie şi a faptelor de comportament corupţional de către persoanele care au această obligaţie atrage după sine răspunderea civilă, disciplinară şi contravenţională, după caz. Întrebarea principială este dacă se poate pretinde fiecărui funcţionar să califice comportamentele colegilor de serviciu, ca fiind corupţionale sau nu? Este o normă represivă, care va genera şantaj şi abuzuri împotriva angajaţilor, pentru că se bazează pe un concept arbitrar. Şi asemenea sunt mai multe. Din acest considerent Fracţiunea AMN se pronunţă pentru excluderea din proiect a tuturor prevederilor, care au un caracter declarativ şi represiv în raport cu funcţionarii şi angajaţii statului. Noi considerăm oportun să se revină la normele, care presupun instrumente de garantare din partea statului a unor condiţii de muncă care ar elimina baza socială a corupţiei.

Constatăm din nou aplicarea unei scheme, care plasează la Preşedinţie pârghiile de gestionare a planului de acţiuni anti-corupţie, pentru că şeful statului numeşte prin decret Grupul de monitorizare, conform proiectului de lege. Mai departe, potrivit articolului 15 al proiectului, Consiliul Coordonator în problemele combaterii corupţiei este un organ pe lângă Preşedinţie, cu prerogative de dirijare a acţiunilor respective ale tuturor autorităţilor publice, inclusiv Parlamentul, Guvernul, Procuratura, SIS, Curtea de Conturi, dar şi autorităţile publice locale, şi societatea civilă.

E absolut anormal şi faptul ca toate autorităţile publice să fie angajate la lucru, practic, în subordinea Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei, prin prezentarea de rapoarte trimestriale. În formula, în care a fost prezentat, conceptul proiectului conţine elemente ilegale, anticonstituţionale, pe lângă faptul că pune lupta cu corupţia în seama celor care o generează! Fracţiunea noastră se va abţine de la vot în prima lectură, iar la lectura a doua vom proceda în funcţie de măsura în care se vor accepta obiecţiile şi propunerile deputaţilor AMN.

Alianta Moldova Noastra
Alexandru LIPCAN


Publicat la: 22 Februarie 2008   

Sursa:

Arhiva