De la inceputul anului viitor, Bulgaria si Romania vor adera la Uniunea Europeana (UE). "Ambele tari indeplinesc conditiile de aderare, in ambele cazuri se remarca un progres semnificativ", a declarat nu demult, la Viena, seful Unitatii Romania din cadrul Directiei Generale pentru Extindere a Comisiei Europene, Wenceslas de Lobkowicz.

Cu toate acestea, veridicitatea acestei afirmatii poate fi pusa la indoiala. Se pare ca "maturitatea europeana" se refera in primul rand la dezvoltarea economica: cresterea economica a statelor de la Marea Neagra a fost anul acesta de 7 la suta, fiind cea mai mare din Europa. Cele doua state atrag din ce in ce mai multi investitori straini si extind piata interna a UE cu 30 de milioane de locuitori. Dimpotriva, dezvoltarea politica bate pasul pe loc. Tocmai acet lucru constituie cauza atitudinii sceptice pe care o manifest a toti membrii vestici ai UE.

"Motiv de ingrijorare" Deocamdata, Bruxelles se uita la aceasta printre degete. "Pe viitor, acesta va fi un motiv de ingrijorare", astfel suna inofensiva formula dintr-un raport din luna mai al UE, formula reluata adesea. Astfel, in ambele tari justitia continua sa se afle sub marea "tutela" a politicului, iar lupta impotriva coruptiei si criminalitatii organizate (traficul de carne vie si de stupefiante) abia a inceput. In problemele privind drepturile omului, standardele europene nu au fost inca atinse, iar discriminarea comunitatilor de rromi ramane o pata rusinoasa, subliniaza cotidianul elvetian. In aceasta situatie, este inca devreme sa se vorbeasca despre un statut de membru cu drepturi depline: in asemenea domenii precum justitia, securitatea si agricultura, noii membri risca sa nu obtina acest statut, in cazul in care in cel mai scurt termen nu vor fi finalizate reformele necesare. In situatia tergiversarii punerii in aplicare a acestor reforme, UE amenin ta ca va reduce sau chiar va suprima fondurile alocate pentru dezvoltare. In afara de aceasta, va fi limitat dreptul la libera circulatie; majoritatea tarilor din UE cer introducerea fata de cetatenii ambilor tari, pana in 2013, a clauzei privind necesitatea obtinerii unui permis de sedere si de lucru.

Faptul ca aceste masuri fac din Bulgaria si Romania membri de mana a doua ai UE nu a fost, insa, confirmat de Lobkowicz, continua Tagblatt. Potrivit oficialului european, aderarea ambelor tari nu trebuie sa mai fie amanata, deoarece fortelor reformiste li s-ar putea "taia elanul". In afara de aceasta, Bruxelles va putea controla mai bine cele doua tari in calitate de membre ale UE, decat de candidate la aderare. Cu toate acestea, o asemenea teza este respinsa astazi de Polonia si Ungaria, tari in care elanul reformist s-a redus considerabil tocmai dupa aderarea la UE, subliniaza publicatia elvetiana. O asemenea tendinta ar putea deveni evidenta si la noii membri, deoarece nici romanii, nici bulgarii nu mai vor sa auda cuvantul "reforma". UE impart aseste aceste temeri si inten- tioneaza sa sisteze, daca va fi cazul, substantialele fonduri de sprijin. Pentru ambele tari, volumul fondului structural va fi, pentru primii doi ani de dupa aderare, de 6 miliarde de euro.

Proasta dispozitie Inainte de aderare, dispozitia este departe de a fi una euforica, in primul rand in cazul Bulgariei. Teme precum justitia si energia nucleara au devenit cauza unor divergente prelungite si erau cat pe ce sa puna sub semnul intrebarii aderarea. A fost nevoie de presiuni pentru ca UE sa dea, totusi, unda verde pentru aderarea Bulgariei. Dupa evenimentele din 1989, reformele au batut pasul pe loc si doar la sfarsitul anului 2005 parlamentul de la Sofia a adoptat un pachet de documente in domeniul reformei justitiei si a politiei, documente menite sa apropie Bulgaria de standardele europene. Numirea in functia de procuror general a lui Boris Velcev a devenit urmarea acestor reforme: noul procuror general, in varsta de 43 de ani, a prezentat deja lista deputatilor care ar trebui sa compara in fata justitiei, sub acuzatia de coruptie. Valul de asasinate la comanda, care s-a abatut asupra tarii in ultimii doi ani, a scos la iveala situatia discutabila in care se gaseste statul de drept in Bulgaria. De la inceputul lui 2005, circa 160 de persoane au fost ucise, practic, ziua in amiaza mare si nici un caz de asasinat nu a fost rezolvat. Cele mai multe dintre aceste crime sangeroase au fost comise in domeniul economic, care isi exercita influen ta pana la nivelul guvernului.

Recent, in urma unui studiu desfa- surat la comanda UE, experti germani au descoperit stranse legaturi intre reprezentanti ai statului bulgar si criminalitatea organizata. Ultimul caz, care a starnit multa valva, a avut loc doar cu cateva saptamani in urma: la mijlocul lui noiembrie, directorul arhivei securitatii bulgare, Bojidar Doicev, a fost descoperit mort in cabinetul sau. Potrivit versiunii oficiale, a fost vorba despre un act de sinucidere. Opozitia, insa, pune la indoiala aceasta versiune si cere o ancheta, iar acest lucru ar avea o explicatie: peste cateva saptamani ar urma sa fie desecretizate arhivele fostelor servicii de securitate comuniste. Documentele ar urma sa aiba un caracter explozibil, iar pe baza lor Occidentul spera sa afle despre cei care au comandat asasinatul la adresa Papei Ioan Paul al II-lea, organizat (si esuat) cu 25 de ani in urma. Zvonuri in acest sens circula si la aceasta ora, iar, potrivit acestora, serviciile de securitate bulgare ar fi fost executorii, in timp ce KGB - cel care ar fi comandat asasinatul.

Tehnica invechita O piedica in calea aderarii o reprezinta si problemele legate de securitatea tehnologiilor nucleare. Dupa ce s-a opus o buna perioada de timp, guvernul premierului socialist Serghei Stanisev s-a obligat sa scoata din functiune, exact in noaptea dintre ani, cele doua reactoare invechite ale Centralei nucleare de la Kozlodui, pe care este imposibil sa le dotezi cu tehnic a occidentala care sa asigure securitatea. In caz contrar, ar fi posibil a o reducere dureroasa a ajutorului financiar alocat de UE. Centrala nucleara de la Kozlodui, construita inca in vremea regimului sovietic, este considerata cea mai nesigura din intreaga Europa. Ultimul accident, care a avut lor in martie anul acesta, a fost inclus initial in categoria celor lipsite de importanta, insa ulterior a fost recunoscut drept periculos.

Centrala de la Kozlodui acopera o patrime din necesitatile din domeniul energetic ale tarii, de aceea multi bulgari se tem acum ca vor ramane fara caldura in timpul iernii. La randul lor, serviciile de exploa-tare ale statului bulgar sunt ingri-jorate pentru exporturile lor spre statele din Balcani. Un ziar local ironizeaza: "In momentul aderarii la UE, in Bulgaria s-au stins lumi-nile", citeaza in final cotidianul elvetian. // Bloombiz.ro


Publicat la: 25 Decembrie 2006   

Sursa:

Arhiva