Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, fruntaş al Partidului Comuniştilor, a spus că pledează pentru ca în actele oficiale, sintagma „limba moldovenească” să fie însoţită între paranteze de precizarea „limba română”.

După ce săptămâna trecută consilierii comunişti de la Ungheni au cerut Guvernului să semneze imediat şi necondiţionat Convenţia privind micul trafic la frontieră cu România, preşedintele Parlamentului de la Chişinău a mai produs luni o surpriză. Aflat la Bălţi, la o întâlnire cu studenţii, el a recunoscut că limba română şi cea „moldovenească” sunt identice şi că nici o denumire, nici alta, nu-i zgârie auzul.

„Este aceeaşi limbă. Una! Denumirea politică nu trebuie să afecteze studiile propriu-zise. Din acest motiv trebuie să fie fixat foarte clar, chiar şi în actele normative..., o numim politic „limbă moldovenească” – în paranteze trebuie să fie scris „româna”. Şi-i tot!”.

Ca să fie bine înţeles, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a exemplificat:

„Eu când vorbesc cu cineva şi aud că îmi spune: „... limba română” – nu-mi taie urechea. Altcineva îmi spune: „... limba moldovenească” – nici asta nu-mi taie urechea, nu-mi taie auzul. De ce? Fiindcă eu respect dreptul şi a uneia şi altei persoane, interlocutori, să spună ceea ce gândeşte, ceea ce simte”.

Nu este pentru prima dată când Marian Lupu exprimă poziţii contrare celor ale preşedintelui Voronin. Anul trecut el s-a lăsat filmat în timp ce se plimba pe Aleea Clasicilor din Chişinău şi a depus flori la bustul lui Mihai Eminescu. La puţin timp după aceea a declarat că nu mai are de gând să facă parte în sec. XXI „dintr-un partid comunist nereformat blamat de întreaga Europă”. Toată lumea era convinsă că Lupu va rupe partidul lui Vladimir Voronin în două. Dar nu s-a întâmplat. Mai mult, la congresul Partidului Comuniştilor, desfăşurat pe 15 martie curent, Marian Lupu nu doar că nu a fost exclus din partid pentru că ar fi în dezacord cu politica acestuia, ci chiar a fost promovat în Comitetul Central al PCRM.

Prin urmare, concluzia care transpare din aceste gesturi confuze este una singură: comuniştii, care, conform sondajelor, sunt în declin electoral lent, dar sigur şi constant, au nevoie de o figură politică în măsură să rupă, la alegerile parlamentare din 2009, voturi de la electoratul cu viziuni pro-româneşti. Pentru această ipostază, Marian Lupu este candidatul perfect, mai ales că are şi un accent românesc pronunţat şi se adresează cu „Doamnelor şi domnilor...” în comparaţie cu colegii de partid care se dezmiardă încă cu „Tovarăşi!”.

Analiştii politici sunt de părere că, cel mai probabil, preşedintele Voronin îi va înfiinţa subalternului său de partid, Marian Lupu, o formaţiune politică pe filiera pro-românească, iar o alta ex-premierului Vasile Tarlev pe centrul eşichierului politic.

Ulterior, în parlamentul care va rezulta din alegerile din 2009, comuniştii şi cele două presupuse, deocamdată, formaţiuni politice, ar urma să-şi unească forţele şi să constituie o alianţă comunistă majoritară. Presa de la Chişinău a scris şi despre un posibil „transfer cu împrumut”, în preajma alegerilor, a lui Marian Lupu către Partidul Popular Creştin-Democrat, pentru a-l ajuta să tracă pragul electoral după lovitura de imagine suferită ca urmare a votului dat în favoarea alegerii lui Vladimir Voronin în funcţia de şef al statului, la 4 aprilie 2005 (Vitalie Calugareanu).//www.dw-world.de

Bookmark this news