Moldova.ORG -- Iată prima reacţie a lui Vlad Pârău, odată ajuns acasă, la Braşov.

„Am ajuns în sfârşit la mine, după exact 24 de ore de la reţinerea noastră de către poliţiştii de la Comisariatul de Poliţie Buiucani şi de la Direcţia de Migranţi şi Azil. “Expulzat pe 5 ani”. Băieţii nu se-ncurcă cu jumătăţi de măsură. Mai ales că ştiau rezultatul procesului încă dinainte să ajungem la Tribunal, spunându-mi că mă duc la Albiţa încă de când eram în Comisariatul Buiucani”. De la reţinerea noastră, pe data de 27 Martie 2008, orele 11, şi până la expulzarea în România, la orele 21:00, nu mi s-a permis să dau telefoane, să îmi chem un reprezentant legal, să înştiinţez Ambasada României. În tot acest timp am fost reţinut cu forţa, nu am primit hrană şi nici apă şi nu am avut voie să merg la toaletă. Persoanele care mă reţineau, cu funcţii importante în Poliţie sau în Serviciul de Informaţii şi Securitate (cum ar fi Maiorul Ioan Poiată), au refuzat să prezinte legitimaţiile, să îmi spună cum se numesc şi ce funcţii ocupă. Nu îşi argumentau acţiunile prin formularea unor acuzaţii şi/sau aducerea temeiurilor legislative. Au acţionat arbitrar şi au folosit forţa. Mi-au confiscat o agendă importantă în care notasem toate datele reţinerii mele. M-au introdus silit într-o maşină şi nu s-au lăsat până ce nu m-au întors peste Prut, exact în starea în care mă preluaseră de dimineaţă din Parcul Ştefan: în costum naţional şi cu Crucea în mână, acestea fiind singurele mele haine, întrucât mare parte din bagaj mi-a rămas la prietenii din Chişinău. Haiducie ca-n codru, orchestrată de o bandă de dinozauri tari în freză de la Jurassic Park BUIUCANI. Sfârşitul nu-i aici !”



Publicat la: 28 Martie 2008   

Sursa:

Arhiva