„Duma de Stat a Rusiei respectă suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei şi Republicii Moldova în cadrul graniţelor lor, recunoscute pe plan internaţional”, se spune într-o declaraţie, pe care Camera Inferioară a legislativului rus a adoptat-o pe 21 martie, pe baza rezultatelor audierilor în problema republicilor autoproclamate din spaţiul CSI.

Potrivit Agenţiei INFOTAG, în document se arată că, „după proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo, Rusia a trebuit să-şi corecteze politica în raport cu Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria, în funcţie de voinţa exprimată de popoarelor care locuiesc acolo”; că deputaţii ruşi „sprijină cursul de politică externă a conducerii Rusiei care, oricare ar fi împrejurările, nu intenţionează să contribuie la distrugerea sistemului existent al relaţiilor internaţionale, format cu atîta greu dup cel de-al doilea război mondial, pledează pentru menţinerea şi dezvoltarea acestui sistem”; că „procesul demarat de recunoaştere a Kosovo contravine normelor dreptului internaţional”.
Recunoscînd suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei şi Republicii Moldova, Duma de Stat subliniază faptul că Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria, „care în anii de independenţă reală au edificat state democratice cu toate atributele puterii, au mult mai multe temeiuri să fie recunoscute decît Kosovo”. Duma condamnă aspiraţia Georgiei de aderare la NATO, declarînd că cetăţenii Rusiei, care populează preponderent Abhazia şi Osetia de Sud, se pronunţă împotriva aderării Georgiei la această organizaţie”.

Duma se declară convinsă că Rusia trebuie să se opună hotărît oricăror tentative de presiune politică, economică şi militari din exterior asupra Abhaziei, Osetiei de Sud şi Transnistriei” şi solicită autorităţilor federale să intensifice susţinerea cetăţenilor Rusiei, care locuiesc în teritoriile respective, pledînd totodată pentru activizarea cooperării social-economice şi umanitare multilaterale între regiunile Rusiei cu Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria. Legislativul rus apreciază că formatul existent de prezenţă a forţelor de menţinere a păcii în Transnistria şi în zonele conflictului georgiano-abhaz şi georgiano-osetin trebuie menţinut pînă la rezolvarea acestora pe baza înţelegerilor general acceptate, iar retragerea pacificatorilor ruşi poate avea urmări dezastruoase pentru populaţia civilă, poate destabiliza situaţia în aceste regiuni.

Autorii declaraţiei se referă la conflictele de pe teritoriul Georgiei şi îndeamnă Preşedintele şi Guvernul Rusiei să analizeze oportunitatea recunoaşterii independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. În document nu se spune nimic în acest sens în privinţa situaţiei din Transnistria.

Declaraţia a fost adoptată cu voturile a 440 de deputaţi. Doi legislatori s-au abţinut de la vot. Deputaţii au respins amendamentul legislatorului Constantin Zatulin, prin care Preşedintelui şi Guvernului rus li se sugera să studieze perspectivele viitoarelor eforturi ale Rusiei pentru medierea rezolvării conflictului moldo-transnistrean. Zatulin şi-a avertizat colegii că, respingînd amendamentul, ei riscă să fie acuzaţi de faptul că au uitat de „sute de mii de oameni care locuiesc în Transnistria”.

Argumentîănd poziţia majorităţii, Alexei Ostrovski, preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru CSI şi relaţiile cu conaţionalii, a afirmat că discuţiile despre statutul Transnistriei au un caracter special. „Nu are sens să ne adresăm Preşedintelui şi Guvernului Rusiei în privinţa perspectivelor relaţiilor cu Transnistria. Conducerea Rusiei, Preşedintele lucrează zilnic. Mai mult ca atît, în februarie, la summitul informal al şefilor de stat din CSI s-a ajuns la o înţelegere de principiu, după care conducătorul Moldovei a făcut declaraţiile corespunzătoare, inclusiv, despre statutul de neutralitate a Republicii Moldova”, a amintit Ostrovski.  // Infotag



Publicat la: 24 Martie 2008   

Sursa:

Arhiva