Bine ai venit! Online: 93

Moldova





Moldova, poligon pentru testarea tehnologiilor electorale murdare

23 Septembrie 2009
Abonează-te la: RSS, Email

Investigaţie de Lilia GUREZ, Igor VOLNIŢCHI

Partea II

(Vezi partea I aici)

În luna iulie a acestui an, am publicat o investigaţie în care am demonstrat prin probe şi mărturii că alegerile parlamentare din Republica Moldova din data de 5 [aprilie] 2009 au fost fraudate in proportie de cca 10-15%. După alegerile din 5 aprilie, partidele de opoziţie şi mai multe organizaţii locale şi internaţionale au facut mare scandal în jurul rezultatelor obţinue atunci şi au învinuit Partidul Comuniştilor că ar fi comis acele fraude. Deşi din 5 aprilie şi pînă la anticipatele din 29 iulie, sistemul electoral din Moldova nu a suferit care-va modificări spre bine şi nici măcar listele electorale nu au reuşit să fie reînnoite aşa cum s-a cerut, de rezultatul alegerilor din 29 iulie, doar o singura formaţiune s-a arătat nemulţumită şi a afirmat că alegerile au fost fraudate. Nici aceasta însă nu a spus clar de către cine au fost falsificate. Celelalte formaţiuni, nu au avut nici un fel de obiecţii, deşi fraude şi încălcări electorale acum, ca şi atunci, au fost comise cu duiumul.

Morţii continuă să fie „alegători” în Moldova

Deşi problema prezenţei persoanelor decedate în listele electorale a fost una pe larg discutată în societatea din Republica Moldova în ultimul timp, la alegerile parlamentare din 29 iulie situaţia a rămas practic neschimbată. În listele electorale au rămas o mulţime de astfel „alegători”. Olga Straton, director executiv al Asociaţiei pentru promovarea clinicelor juridice, ne-a comunicat că, spre exemplu, la secţia de votare nr. 229 din Chişinău, în listele electorale au figurat mai multe persoane decedate, cum ar fi Gheorghiev Mihail, care a fost inclus în listă pe adresa str. Grigore Ureche 48; la secţia de votare nr. 161, Prodan Ana, str. G.. Latină 17, Cocer Raisa str. P. Zadnipru 14/1, Malenco Sergiu, str. P. Zadnipru 14, Maimescu Valeriu, str. G. Latină 17/1 (numerele apartamentelor le-am exclus pentru că această informaţie ar fi putut încălca dreptul rudelor decedaţilor la viaţă privată, dar, în caz de necesitate, sîntem gata să le punem la dispoziţia organelor abilitate).

Alegători „fantome”

Ca şi în alegerile precedente, în listele electorale au fost introduşi alegători care pur şi simplu nu existau. Cel puţin, pe adresele la care au fost indicaţi. Potrivit Olgăi Straton, spre exemplu, în apartamentul nr.117, situat pe strada Florilor 32, a fost inclusă Verhovscaia Olga care nu are domiciliul pe această adresă; în apartamentul nr. 2, situat pe str. Zelinschi 36/6 a fost inclusă în liste Cojocari Marfa, anul naşterii 1914, despre care proprietarul apartamentului nu ştie nimic. În listele electorale ale secţiilor de votare nr. 32, 54, 56, 11 din Bălţi au fost incluse mai multe „persoane-fantomă”. De exemplu: Vidraş Ludmila si Ermolaeva Nadejda – str. Conev, 30/15, Onopcenco Zinaida, str. Alexandru cel Bun 34/7, Babaeva Alexandra – str. Alexandru cel Bun 28/46, Tcaci Stefan, str. Sevcenco 91/15. La secţia 166 Chişinău, pe adresa M. Sadoveanu 28, ap.222 au fost incluse 4 persoane străine cu numele de familie Andronici, despre care iarăşi proprietarii reali nu ştiau nimic.

Culmea a fost că „alegători fantome” au fost plasaţi chiar şi în casele liderilor politici. Astfel, Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, cînd s-a prezentat la secţia de votare, a găsit în casa sa înscrise două persoane străine. „Evident că am semnalat această neregulă funcţionarilor electorali, urmînd ca ea să fie înlăturată”, ne-a declarat Vlad Filat.

Am discutat la această temă şi cu Vasile Garbuz, coordonator al echipei de observatori din cadrul Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului pentru oraşul Bălţi. „Noi am verificat listele electorale din cadrul a cinci secţii de votare. În aceste liste, care au fost utilizate la alegerile din 29 iulie, erau incluse numeroase persoane, care demult nu mai locuiau pe adresele respective. De altfel aceste liste au fost utilizate şi la 5 aprilie. Aceasta denotă că autorităţile publice locale, deşi au fost obligate să reînnoiască listele electorale pentru alegerile anticipate, nu au făcut nimic în pentru a le face mai bune”, ne-a declarat el.

Votul în locul altei persoane – din nou utilizat pe larg în Moldova

În alegerile din 29 iulie din nou au fost înregistrate cazuri cînd unele persoane au votat, intenţionat sau din neatenţia membrilor birourilor, în locul altor alegători.

Un caz cu totul ieşit din comun a fost înregistrat la secţia de votare nr. 4 din oraşul Drochia. Valentina Cebotari, coordonator al echipei de observatori LADOM pentru raionul Drochia, ne-a relatat că pe lista electorală, în dreptul cetăţencei Mariana Bejan erau două semnături şi nici una nu aparţinea acesteia. „Sosită la secţie, Mariana Bejan a constatat că pentru ea deja se votase. Indignată, rivoltata, nedumerită (doamna, împreună cu soţul şi fiica). Aici pentru ea deja cineva se grăbise s-o facă. A informat preşedintele comisiei, iar observatorul de scurtă durată LADOM m-a anunţat pe mine. Cazul era investigat deja şi de unii reprezentanţi de partid. Valentina Conişescu, membrul comisiei de la PCRM, ridica nedumerită din numeri, fără a putea explica cazul. Dup mai multe cercetări cei prezenţi au observat că, deşi semnătura se asemăna cu cea originală, nu era a Marianei Bejan. La consultarea experţilor LADOM, Marianei până la urmă i s-a permis să votzeze.”, ne-a spus ea.

Rima Plăcintă, asistent de proiect în cadrul Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului, spune că astfel de cazuri au fost depistate în mai multe localităţi ale ţării: la secţia Nr. 4 din Cahul - pentru Munteanu Alexandr, care este plecat peste hotare de 6 ani şi în lista electorală se află la Nr. 1476, cineva a votat, caz depistat de mama şi fratele persoanei în cauză; la secţia Nr. 13 din Orhei - alegătorul Vasile Mîţu a depistat că în dreptul numelui său este deja semnat precum că a votat; alegătorul Ion Popuşoi, domiciliat în Cimişlia, a constatat că în locul lui a votat deja cineva (apropo, acest alegător a fost inclus după aceasta în lista suplimentară pentru a putea vota) etc.

Unii alegătrori au fost incluşi în liste de două ori, iar într-un caz - de 52 (!) ori

În Moldova continuă practica includerii unuia şi aceluiaşi alegător de mai multe ori în listele de votare. Potrivit Rimei Plăcintă, spre exemplu, în listele electorale ale secţiilor Nr.1, Nr.3 din Căuşeni au fost depistate mai multe cazuri cînd o persoană era înscrisă de două ori. La secţia de votare Nr. 198 din mun. Chişinău, un alegător a fost inclus dublu în listele electorale: sub numele Tacu Fiodor şi sub numele Tacu Tudor.

La secţia Nr. 180 din Chişinău, unei persoane i-au fost eliberate două buletine de vot şi ambele au fost introduse în urna de vot. La secţia de votare Nr. 226 s-a încercat introducerea în urna de vot a două buletine de vot de către o singură persoană (votat PCRM).

Dar „cireaşa de pe tort” a fost cazul de la secţia Nr.7 din Cimişlia, unde un alegător a fost înscris în lista electorală de 52 (!) de ori, cu date diferite de buletin.

Comuniştii – extrem de preocupaţi de votarea cu urna mobilă

Ca şi în alegerile precedente, în scutinul din 29 iulie s-au comis mai multe fraude electorale cu urna mobilă. Deşi legislaţia în vigoare a Republicii Moldova prevede clar modalitatea în care persoanele ce nu pot să se deplaseze la secţia de votare în ziua alegerilor solicită urma la domiciliu, nu se ştie de ce rolul de „avocat” al acestei categorii de persoane şi l-au asumat îndeosebi reprezentanţii Partidului Comuniştilor. Spre exemplu, la secţia Nr.8 din Căplani, r-nul Ştefan Vodă, reprezentantul PCRM a adus 17 cereri tapate pentru votarea la domiciliu; la secţia Nr.29 din Talmaza, r-nul Ştefan Vodă, un membru al PCRM a adus în secţia de votare 24 de cereri privind votarea la domiciliu; la secţia Nr. 5 din Antoneşti, r-nul Ştefan Vodă, reprezentantul PCRM a prezentat 24 cereri pentru urna mobilă; un membru al PCRM a adus în secţia de votare Nr.54 din localitatea Zăicani, r-nul Rîşcani, 104 cereri pentru votarea la domiciliu; membrul Consiliului electoral raional din Căuşeni din partea PCRM a transmis la secţiile de votare din oraş listele persoanelor care au solicitat să voteze la domiciliu etc.

Straniu, dar se pare că multe persoane pentru care comuniştii au solicitat urna mobilă la domiciliu nici nu ştiau de aceasta. Spre exemplu, la secţia Nr.5 din Căuşeni, din 24 de alegători care erau incluşi în listele electorale suplimentare pentru a vota la domiciliu, 16 s-au prezentat şi au votat în secţie.

Vera Ciuhcitu, coordonator al echipei de observatori din oraşul Căuşeni, ne-a spus că o situaţie similară s-a înregistrat şi la secţia de votare Nr.1 din acest oraş. „Preşedintele biroului secţiei de votare a acceptat lista cu 57 persoane care solicitau votarea la domiciliu, dintre care unele la acea oră reuşise să voteze la secţia de votare”, ne-a spus ea.

250 de lei şi un pahar de ţuică pentru un vot în favoarea comuniştilor

În alegerile din 29 iulie au fost înregistrate mai multe cazuri de corupere a alegătorilor. Rima Plăcintă ne-a spus că, la secţia de votare Nr. 56, Slobozia Mare, Cahul, Belalî Vasile, preşedinte al OT a PCRM în Slobozia Mare, Covalgiu Petru, observator PCRM, Iaţco Iacob, membru PCRM, făceau agitaţie electorală pe teritoriul secţiei de votare, însoţeau persoanele după ce ieşeau din secţie la magazin, servindu-le cu băuturi alcoolice. „În acelaşi timp, a fost depistat un grup de 5-6 femei, care aşteptau remunerarea pentru votul dat pentru PCRM, de la aceleaşi persoane sus-numite. Unele din ele au intrat în posesia acestor bani în sumă de 250 lei (circa 23-24 USD), iar altele au fost ignorate, revoltîndu-se şi creînd un haos nemaipomenit. Observatorul LADOM, Cojan Constantin, medic în satul Colibaşi, care a semnalat acest caz, a fost avertizat de persoane din grupul de membri ai PCRM că i se vor crea probleme şi nu se va reţine la locul de muncă pe care îl are de mult timp”, ne-a comunicat ea.

În satul Bogzeşti din raionul Teleneşti, cetăţeanul Vitalie Mereuţă oferea alegătorilor vin, îndemnîndu-i să voteze pentru PCRM, iar în raza de 50 de metri de la secţia de votare un grup de cetăţeni preparau frigărui şi serveau alegătorii. De asemenea, în magazinul din apropiere se realizau produse alimentare, detergenţi, băuturi din contul primarului de Bogzeşti, reprezentant al PCRM.

În mai multe secţii de votare, funcţionarii electorali şi observatorii au fost surprinşi indicîndu-le alegătorilor pentru cine să voteze. Spre exemplu, la secţia de votare Nr.2 din oraşul Teleneşti observatorul din partea PCRM, E. Demihova, încerca sî influenţeze alegătorii să voteze pentru PCRM. Membrii biroului secţiei de votare din satul Leuntea, r-nul Căuşeni, indicau alegătorilor să voteze pentru concurentul Nr.1 din buletinul de vot (PCRM). La secţia Nr. 61 Chişinău observatorii PCRM I. Socolov şi V. Baretenev au influenţat votul alegătorilor şi au făcut agitaţie în interiorul secţiei. La secţia Nr. 196 din Chişinău membrii biroului influenţau alegătorii să voteze pentru PCRM.

Apropo, în ziua alegerilor, în multe secţii de votare se aflau persoane neautorizate care, prin prezenţau lor, influenţau alegătorii. Spre exemplu, la secţia de votare Nr. 51 din localitatea Rudi, r-nul Donduşeni, primarul satului, Raneta Zinaida, din partea PCRM, s-a aflat toată ziua în incinta secţiei de votare; la secţia Nr.14 din Surchiceni, r-nul Căuşeni, primarul Borzin Maria s-a aflat mai mult timp în secţia de votare, la Şoldăneşti, reprezentantul PCRM, Djumber Todua, neavînd nici o acreditare, s-a aflat timp îndelungat în secţia de votare din satul Cot, iar candidatul de pe listele PL, Leonid Paerele, a stat timp îndelungat în secţiile din Şoldăneşti; în r-nul Teleneşti, în satele Băneştii Vechi, Chiștelniţa, Ghiliceni, primarii adesea erau prezenţi în secţiile de votare.

Mulţi primari nu s-au sinchisit să transporte singuri alegătorii la secţiile de votare, ceea ce, de asemenea, este o influenţă asupra lor. Spre exemplu, la secţia Nr.13 din localitatea Corjova, r-nul Criuleni, fiul observatorului din partea PCRM, Gorceac Mihail, a transportat alegătorii cu microbusul propriu; primarul s. Leuntea, r-nul Căuşeni, transporta cu automobilul alegători la secţia de votare; în r-nul Glodeni, s. Soroca, au fost observate două automobile, inclusiv automobilul de serviciu al primarului de Glodeni, care au transportat persoane de vîrsta a treia la votare în or. Glodeni; în secţia Nr. 11/20 din r-nul Cimișlia, primarul a transportat cu maşina de serviciu mai multe persoane la secţia de votare, din care două în stare de ebrietate; în satul Ion Vodă, comuna Ciutulești , raionul Floresti, Natalia Mihailuţă, director de scoală, făcea agitaţie în favoarea PCRM locuitorilor din Ioan Vodă, cu viza de domiciliu în Ciutuleşti, apoi forma grupuri a cîte opt persoane şi le transporta cu autoturismul la secţia de votare din Ciutuleşti etc.

Cetăţeni lipsiţi de dreptul constituţional de a vota

În alegerile din 29 iulie s-au depistat cazuri fără precedent (cel puţin, despre ele nu prea se auzea) – lipsirea directă a unor cetăţeni de dreptul lor de a vota. Un exemplu în acest caz este cel al două bătrîne din oraşul Bălţi. „Doamnele Secăreanu (str. Parhomenko) şi Dabija (str. Parhomenko), care urmau să-şi exercite dreptul de vot la secţia Nr. 29 din acest oraş, nu au fost incluse în listele de votare. Neştiind acest fapt, de dimineaţă ele au solicitat votarea la domiciliu. Abia seara au fost anunţate că ele, posibil, sînt incluse la alt sector, care la fel nu le-a acceptat. Fiind incluse în listele electorale la alegerile precedente, acum ele nu s-au mai regăsit şi astfel li s-a interzis să voteze”, ne-a spus Rima Plăcintă.

Un alt exemplu în acest sens este secţia de votare Nr. 217 din Floreşti unde au fost atestate cazuri cînd cîţiva alegători au venit de la ţară, spunînd că ei acolo nu au putut vota (chiar dacă aveau acolo domiciliul), deoarece viza de reşedinţă le este la Chişinău. Studenţii au venit la Chişinău să voteze, însă viza de reşedinţă era expirată şi nu le-a fost eliberat nici un buletin de vot. Numai în Floreşti s-au înregistrat 115 asemenea cazuri.

Mai multe indicii că în Moldova a fost utilizat „caruselul”

În alegerile din 29 iulie 2009 s-au înregistrat mai multe indicii că în Moldova a fost utilizată una dintre cele mai cunoscute metode de fraudare a alegerilor – „caruselul”, care este, totodată, şi una dintre cele mai greu de depistat. Schema folosită în acest caz este simplă: alegătorului i se înmînează un buletin în care deja este aplicată ştampila „votat” în dreptul unui anumit concurent electoral; el se prezintă la secţie, ia un buletin curat, se duce în cabina de vot, după care iese şi introduce în urnă buletinul ştampilat cu care venise; buletinul curat îl întoarce celui care i-a dat un buletin ştampilat şi primeşte o recompensă financiară.

În timpul alegerilor din 29 iulie au fost înregistrate cazuri concrete cînd ştampilele „Votat” au rămas un timp fără supraveghere, au fost scoase în afara secţiilor de vot, au dispărut buletine curate, au fost depistate buletine curate în cabina de vot, au fost depistate buletine în afara secţiilor de votare etc.

Spre exemplu, în raionul Ocniţa, s. Gîrbova, la prezentarea actelor şi a materialelor la Consiliul Electoral Raional nu s-a ajuns o stampilă „Votat”; în r-nul Ocniţa, localitatea Otaci, a rămas o ştampilă „Votat” în Biroul Electoral, urmînd să fie adusă mai tîrziu la Consiliul Electoral Raional; la secţia Nr. 1 din Cimişlia, la numărarea voturilor, au fost depistate două buletine împăturite împreună, dintre care unul era ştampilat pentru PCRM, iar altul era gol; în secţia Nr. 30 din Străşeni o persoana a ieşit cu buletinul de vot din secţia de votare şi la 15 m de la secţie a fost întoarsă înapoi; la secţia Nr. 238 din Chişinău în locul unui buletin de vot lipsă, în urnă a fost depistată o foaie albă curată de exact aceleaşi dimensiuni; la secţia Nr. 205 din Chişinău doi alegători au scos buletinele din secţie; la secţia Nr. 48 din Chişinău în cabina de vot a fost depistat un buletin uitat sau lăsat intenţionat; în secţia Nr. 47 din Chişinău un alegător a ieşit din secţia de votare cu buletinul de vot; în secţia Nr. 38 din satul Sofia, r-nul Drochia nu s-a ajuns un pachet cu 100 buletine curate; în secţia Nr. 2 din Cahul s-a încercat scoaterea unui buletin de vot din secţia de votare; la secţia 172 s-a încercat să se scoată un buletin din secţia de votare.

Cel mai grav caz de acest fel s-a întîmplat însă la secţia de votare Nr. 1 din Cahul. Acolo, ştampila „Votat” a fost scoasă din secţie de către observatorul PCRM, Elaşchin Alexei. Acesta a fost ajuns din urmă de către un membru al biroului la sesizarea observatorilor, la aproximativ 150 metri de la secţia de votare. Elaşchin a motivat că ştampila avea unele defecţiuni şi el vroia s-o repare. A fost scrisă contestare la Consiliul Electoral de Circumscripţie Nr. 7, Cahul, însă, în loc ca observatorul să fie eliminat din secţia de votare, lui i s-a permis să urmărească procesul pînă la urmă, astfel fiind încălcate prevederile Codului Electoral.

Un indiciu în acest sens poate fi şi discrepanţa între numărul buletinelor de vot eliberate de către CEC şi numărul buletinelor de vot notate în procesele-verbale de totalizare a rezultatelor votării de către birourile electorale raionale, depistată de Partidul Popular Creştin Democrat. Reprezentantul acestei formaţiuni, Radu Buşilă, sustine că 3 204 buletine de vot pur şi simplu au dispărut. „Spre exemplu, pentru secţiile de votare din capitală CEC a eliberat, conform actului de transmitere-primire, 683 398 de buletine de vot, dar în procesul-verbal de totalizare a alegerilor se găsesc doar 680 461 de buletine, diferenţa fiind de 2 937 de buletine de vot. Unde sînt aceste buletine? De ce procesele-verbale au fost semnate ştiindu-se că lipsesc cele 2 937 de buletine de vot şi de ce pînă acum toţi responsabilii nu au luat atitudine?”, a întrebat el.

Şeful staff-ului electoral al PPCD, Dinu Ţurcanu, afirmă că aceste buletine puteau fi lesne folosite pentru fraudarea alegerilor după metoda „carusel”. „Este foarte bine cunoscută procedura „morişca”, zisă şi „caruselul”, atunci cînd cu un buletin se poate vota de peste 100 de ori. Şi dacă, de exemplu, înmulţim buletinele dispărute din Chişinău la o sută, atunci cifra devine una destul de mare. Asemenea grave nereguli nu s-au înregistrat în cazul nici unui scrutin parlamentar din 1994 încoace, nici măcar în timpul scrutinului din 5 aprilie 2009. Cazul este fără precedent, dar se poate constitui într-un precedent periculos pentru scrutinele viitoare ”, susţine Dinu Ţurcanu.

Apropo, PPCD a sesizat Curtea Constituţională a Republicii Moldova în această problemă, dar instanţa a respins sesizarea fără a face publice careva argumente în acea şedinţă.

Listele electorale au fost secretizate

Comportamentul Comisiei Electorale Centrale (CEC) a fost unul destul de straniu în ambele campanii electorale din 2009 din Moldova, dar în special înainte de alegerile din 29 iulie. Astfel, dacă în alegerile din 5 aprilie 2009, accesul la listele electorale a fost unul liber, fiecare putînd verifica dacă s-a votat pentru cetăţeni morţi, plecaţi peste hotare etc., apoi, cu cîteva zile înainte de alegerile din 29 iulie, Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova a adoptat o hotărîre prin care a interzis accesul la listele electorale.

„Considerăm corectă această decizie, deoarece listele electorale conţin informaţie cu caracter personal, care nu trebuie făcută publică”, ne-a declarat Iurie Ciocan, secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC). Potrivit spuselor sale, această decizie nu a avut nimic în comun cu evenimentele de după alegerile din 5 aprilie, cînd accesul la listele electorale a fost asigurat şi, în rezultat, s-au depistat mai multe fraude.

Apropo, articolul 8 „Accesul la informaţia cu caracter personal” din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal în alineatul 1 prevede că „Informaţia cu caracter personal o constituie datele ce se referă la o persoană privată identificată sau identificabilă, a cărei dezvăluire ar constitui o violare a intimităţii persoanei, face parte din categoria informaţiei confidenţiale despre persoane. În sensul prezentei legi, nu constituie informaţie confidenţială datele ce ţin exclusiv de identificarea persoanelor (date ce se conţin în buletinele de identitate)”. În listele electorale, pe lîngă informaţia din buletinele de identitate, mai este doar informaţia privind domiciliul persoanei. Probabil, instanţa a avut în vedere această informaţie, deşi, atît timp cît ea a fost publică şi la ea au avut acces practic oricine, nu s-a înregistrat nici o plîngere din cauza cuiva că i s-ar fi încălcat dreptul la protecţia datelor cu caracter personal.

Totodată, Vasile Spinei, preşedintele Centrului „Acces-Info”, afirma ca „listele electorale trebuie să fie publice şi nu exista nici un temei pentru secretizarea lor printr-o decizie a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ)”. „Datele ce se conţin în listele electorale nu pot fi considerate confidenţiale, deoarece, înainte de alegeri, ele se afişează şi fiecare cetăţean le poate consulta. Este normal ca oamenii să poată avea acces la listele electorale. Aceasta sporeşte gradul de participare civică şi control asupra unui proces democratic atît de serios, cum sînt alegerile. În această decizie a CSJ nu se vede logica, căci, potrivit Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, datele din buletinul de identitate a persoanei, care sînt în listele electorale, nu se consideră date ce trebuiesc secretizate. Această decizie a CSJ este un pas înapoi în ceea ce ţine de liberul acces la informaţie în Republica Moldova”, ne-a declarat Vasile Spinei.

Implementarea Registrului electronic al alegătorilor a fost amînată din motive suspecte

Posibilitatea fraudării alegerilor în Republica Moldova ar fi fost redusă la minimum dacă ar fi fost implementat Registrul electronic al alegătorilor. Acesta este prevăzut de legislaţia în vigoare şi urma să fie utilizat încă în alegerile din 5 aprilie 2009, nemaivorbind de scrutinul din 29 iulie. Dar, în jurul implementării acestui sistem, planează mai multe „mistere”.

Registrului de stat al alegătorilor urma să fie elaborat şi implementat în cadrul programului PNUD “Suport electoral pentru Moldova”, bugetul căruia era estimat la 4,5 mil. dolari SUA. Alocaţii suplimentare pentru proiect se aşteptau să fie obţinute şi de la Comisia Europeană. Pentru realizarea proiectului era nevoie de elaboratori de soft-uri, furnizori de echipamente, instruirea executanţilor, sistem de control şi activităţi de organizare în teritorii. Anterior, a fost anunţat un tender în acest sens, urmînd ca Registrul să fie pus în aplicare în 2009. Dar, la începutul anului, tenderul a fost anulat, iar Moldova a mers în alegeri după metodele vechi care permit fraudarea alegerilor.

Veaceslav Balan, managerul proiect „Suport electoral pentru Moldova”, spune ca tenderul privind elaborarea Registrului electronic al alegătorilor a fost anulat la începutul acestui an, „deoarece nici una din ofertele ce au participat la acest tender nu s-a încadrat plenar în cerinţele tehnice şi financiare stabilite”. „Toţi participantii la proiect au depus toate eforturile necesare pentru demararea elaborării Registrului de Stat al Alegătorilor. Nu vă putem dezvălui identitatea companiilor participante la tenderul anulat, nici detaliile ofertelor depuse. La etapa actuală noi nu cunoaştem care ar fi costul total al activităţii privind elaborarea şi implementarea Registrului de Stat al Alegătorilor. În viziunea noastră, Registrul este o parte componenta a unui sistem complex, care va fi elaborat în mai multe etape. Pînă la finele anului curent vom relua lucrul asupra acestui proiect. Există mai multe optiuni de realizare a lucrărilor asupra sistemului, iar modalitatea de elaborare a sistemului va fi decisă ulterior”.

Din alte surse însă am reuşit să aflăm că, în total şase companii şi-au anunţat dorinţa de participare la tender, dintre care trei au ajuns în turul doi, inclusiv „Alfa Soft”, „Deeplace” din Moldova şi o companie spaniolă a cărei denumire se ţine în secret din motive incerte. Participanţii la tender spun că s-au pregătit temeinic de el, o lună s-a consumat pentru calcule şi colectarea documentelor. Au fost antrenaţi, practic, toţi colaboratorii companiilor, au fost rupţi de la proiectele curente. Dar ca rezultat tenderul a fost anulat.

Iurie Coroban, director „Alfa Soft”, ne-a declarat că firma pe care o conduce nici măcar nu a fost informată oficial că tenderul a fost anulat, iar enunţarea motivelor se refuză.

„Simbioza Comisia Electorală Centrală - PNUD chiar din start părea cam suspectă. Mai ales dacă luăm în calcul faptul că termenul tenderului a fost stabilit pînă pe 1 decembrie 2008, dar rezultatele au fost examinate abia în ianuarie, iar pentru executarea tuturor lucrărilor de creare a registrului au fost rezervate 30 de zile. Adică în loc să le dea elaboratorilor cel puţin încă o lună pentru activitatea reală, ca să facă cel mai bun sistem, ei s-au mocoşit două luni. După discuţii particulare cu beneficiarii a devenit cert că ei în genere încă nu s-au copt pentru vreun sistem. Eu am senzaţia că beneficiarii, pur şi simplu, s-au temut de participarea unor companii moldoveneşti în acest proiect, iar vendorul din străinătate a cerut un preţ prea mare”, a spus directorul companiei.

Veaceslav Cunev, director „Depleece”, ne-a declarat că „nu există şi nu au existat nici un fel de motive legale pentru anularea tenderului”.

„Problema neîncrederii în companiile locale care, am impresia că a devenit principala în şirul altora, nu este justificată prin nimic. „Depleece” are în portofoliu cele mai mari proiecte de automatizare la nivel de stat şi de bănci, inclusiv Inspectoratul Fiscal, iar „Alfa Soft” are o experienţă de activitate enormă în domeniul realizării programelor de stat într-o serie de ţări europene. Toate companiile deţin cîte mai multe certificate internaţionale. Noi am declarat un preţ, practic, la nivelul rentabilităţii, pentru că înţelegeam că imaginea costă mai scump. S-ar putea ca preţul mic, care era cu un ordin mai mic decît al spaniolilor, a speriat comisia şi acolo s-a considerat că sîntem prea interesaţi şi nu s-a exclus că executăm o comandă a opoziţiei, ceea ce este extrem de neserios. Pe de altă parte, după discuţii cu conducerea CEC eu am înţeles că cei de acolo nu prea îşi imaginează volumul de lucru care trebuia executat”, a menţionat el.

Ulterior, tot CEC a fost acel care s-a plîns de “calitatea proastă a listelor electorale” şi de “atitudinea neserioasă faţă de listele electorale a celor care trebuiau să le elaboreze”.

Astfel, Eugen Ştirbu, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), a declarat că „primarii au avut o atitudine neserioasă faţă de întocmirea listelor electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie, deşi această obligaţiune le revine, conform legislaţiei în vigoare”. El a amintit că primarii, în premieră, au prezentat liste electorale şi în formă electronică. Preşedintele CEC susţine că aceastea s-au dovedit a fi „de o calitate care lăsa de dorit” şi CEC a fost nevoit să le întoarcă înapoi pe unele dintre ele. Totodată, Eugen Ştirbu a spus că listele electorale electronice elaborate în aceste alegeri vor fi luate în calcul la elaborarea Registrului electronic al alegătorilor, pe care CEC intenţionează să-l implementeze în viitorul apropiat.

Indiferent de motivele care au condus la tergiversarea implementării Registrului electronic al alegătorilor, este clar că, dacă el ar fi fost utilizat, după cum prevedea legislaţia, Moldova ar fi fost mult mai aproape de standardele ce caracterizează alegerile libere şi corecte.

Poziţii confuze ale observatorilor şi actorilor politici

Chiar dacă frauda a fost prezentă în alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, aprecierile observatorilor şi actorilor politici au fost uşor confuze. Dacă în alegerile din 5 aprilie 2009, observatorii înclinau să creadă că scrutinul a fost, în linii mari unul corect, iar partidele de opoziţie pretindeau că frauda a fost masivă, acum poziţiile s-au schimbat: observatorii locali pretind că alegerile au fost parţial libere şi parţial corecte, cei străini afirmă că, în linii mari, alegerile au corespuns standardele internaţionale (deşi formulează şi unele pretenţii în acest sens), iar partidele (poate cu excepţia PPCD) formulează o poziţie puţin neclară – fraude au avut loc, dar nu se ştie în ce măsură acestea au putut influenţa rezultatul final. Cel puţin, nici un partid (iarăşi, cu excepţia PPCD) nu a sesizat Curtea Constituţională.

Reprezentantul unei formaţiuni politice ne-a explicat, sub protecţia anonimatului, acest comportament straniu. „Fraude au avut loc şi este evident că, în mare parte, au fost comise de reprezentanţii Partidului Comuniştilor, aflat la guvernare. Dacă nu erau aceste fraude victoria democraţilor în alegeri era şi mai clară. Or, democraţii au obţinut doar 53 de locuri din 101 în Parlament. Dar am înţeles că nu are sens să te adresezi la Curtea Constituţională. Ne-am adresat după alegerile din 5 aprilie şi am adus o mulţime de dovezi că alegerile au fost fraudate, dar nu a fost nici un efect – instanţa pur şi simplu ne-a ignorat. Important este că acum am reuşit să debarcăm comuniştii de la putere şi putem implementa cu adevărat în ţară standardele democratice”, ne-a declarat sursa.

De altfel, dacă după alegerile din 5 aprilie, mai mulţi lideri de opoziţie au criticat dur observatorii internaţionali, învinuidnud-i că nu sînt suficienţi de atenţi în timpul alegerilor şi că vin aici mai mult în turism, de data aceasta nimeni nu a reacţionat nici cum. Dar, atît la 5 aprilie, cît şi la 29 iulie, Misiunea OSCE/ODIHR a acreditat cîte 230 de observatori. Am solicitat purtătorului de cuvînt al Misiunii, Jens-Hagen Eschenbaecher, informaţii privind costul acestor misiuni în Moldova. Din păcate, el a menţionat că nu poate să ne ofere informaţii în acest sens. Totuşi pe siteul http://www.osce.org/documents/html/pdftohtml/36673_en.pdf.html este publicat un document privind cheltuielile pentru un observator internaţional pentru alegerile din 5 aprilie, 2009. Acolo se precizează că cheltuielile au crescut simţitor comparativ cu ultima misiune trimisă la alegerile locale din 2007. În total, pentru şapte zile în Moldova, cu cazare într-un hotel nu mai scump de 100 euro, Misiunea OSCE/ODIHR a cheltuit pentru un observator 1602 Euro. Printre cheltuili se numără cîte 45 euro pe zi pentru mîncare, traducător, dacă este necesar, cîte 30 euro pe zi, maşină şi benzină – 28 euro pe zi. Pe lîngă aceasta, fiecărui observator i-a fost achitat desigur şi transportul avia.

Liga pentru apărarea drepturilor omului din Moldova, pentru alegerile din 5 aprilie 2009 a avut 2043 observatori şi un buget de $193,3 mii, iar pentru alegerile din 29 iulie, 1898 de observatori şi un buget total de 160, 9 mii Euro.

Analistul politic Oleg Cristal crede că observatorii naţionali la 29 iulie şi-au făcut meseria mai bine decît la 5 aprilie, dar motivul cel mai important al lipsei criticilor la adresa observatorilor naţionali şi internaţionali este altul. “Orice critică urmăreşte un anumit interes. Putem conchide că la 29 iulie nici un actor politic important nu a avut interes să se lanseze în acuzaţii şi critici la adresa celor care au monitorizat scrutinul. Au fost alte prioritati, care au reieşit din rezultatul scrutinului. PCRM a obţinut doar 48 de mandate, iar alte patru partide de opoziţie, cumulativ, 53 de mandate, deci, opoziţia poate prelua guvernarea şi nu poate contesta nişte rezultate care îi avantajează. Aş vrea să amintesc de declaraţiile unor partide de opoziţie, făcute în timpul campaniei electorale pentru alegerile anticipate, precum că “alegerile deja au fost fraudate". După astfel de declaratii logic urma să survină contestatii la CEC, respectiv CC, privind nerecunoaşterea rezultatelor unor "alegeri fraudate".

Acum, nu ne rămîne decît să vedem dacă democraţii îşi vor ţine promisiunea şi în Moldova va fi eradicată frauda electorală, astfel încît în ţară procesele electorale să fie cu adevărat democratice şi să reprezinte strict voinţa poporului.

---
Ancheta jurnalistică a fost finanţată în cadrul proiectului Scoop din Danemarca"

Centrul de Investigatii Jurnalistice

Etichete:, , , , , , , , , , , ,